Kata

CATE KATA DE GOJU – RYU OKINAWA SUNT?  

1. GEKISAI DAI ICHI

2. GEKISAI DAI NI

3. SAIFA

4. SEIYUNCHIN

5. SHISOCHIN

6. SANSERU

7. SEPAI

8. KURURUNFA

9. SESAN

10. SUPARIMPEI

11. SANCHIN (kata de respiratie)

12. TENSHO (kata de respiratie)

Fiecare din aceste kata formeaza prin antrenamente anumite deprinderi, anumite reflexe, fiecare kata de Goju-Ryu avand tehnici aparte. Sa facem o scurta incursiune a fiecarui kata:

Gekisai Dai Ichi

Blocajele si atacul sunt agresive si executate cu mare viteza. Atat de agresive, incat pot rupe mana sau piciorul adversarului atunci cand sunt executate. Concentrarea trebuie fixata pe fiecare tehnica.

Gekisai Dai Ni

Pana la primul shuto se executa precum  Gekisai Dai Ichi. Se continua cu Hiki Uke/Kake Uke (tehnica de agatare). Folosind o tehnica de contractare si curgere libera a miscarii numita Muchimi si o alta tehnica de blocaj numita Tora Guchi/Mawashi Uke (Gura de tigru), destul de complicata pentru neinitiati.

Saifa

Caracterizata de Sabaki (eschiva prin rotirea corpului) si de tehnici libere accentuate nu se folosesc tehnici de lovire circulare executate fara tensionarea bratelor a cotului, incheietura cotului sau a umarului, blocand articulatiile doar in momentul impactului cand toata puterea este concentrata in punctul de lovire.

Seiyunchin

Acest kata se potriveste foarte bine unor oameni puternici, voluminosi, avand tehnici ce ii avantajeaza. De altfel, chiar numele Seiyunchin inseamna „trageri” tocmai pentru ca se folosesc foarte mult, la fel ca si aruncarile. Nu exista nici o tehnica de lovitura cu piciorul in acest kata si pozitia Shiko dachi care predomina accentueaza stabilitatea, echilibrul. Shiko dachi se executa avand picioarele strans lipite de podea, cu tibia perpendiculara pe podea, soldurile lasate si rotite inainte, spatele drept. Se mentine aceasta posturi si in miscarea dinaintea executiei unei tehnici, neefectuand cresteri de nivel.

Shisochin

Kata accentueaza patru directii de lupta in care se imagineaza lovituri dand la o parte patru adversari executand Shotei (Teisho) Zuki. Acest kata se mai distinge prin tehnicile de blocare a articulatiilor mainii adversarului. A fost kata-ul preferata a lui Chojun Myiagi in ultimii sai ani de viata, el afirmand ca acest kata a fost ca un costum pentru corpul sau.

Sanseru

Acest kata are ritm usor, lent, urmat repede de executii explozive. Este un kata total si dificil fiind indicat la dezbvoltarea vitezei si puterii. Pentru intelegerea acestui kata si a tehnicilor sale ascunse trebuie mult studiu, el nefiind indicat pentru neinitiati. Fiind predominat de executia Kansetsu Geri acest kata este foarte apropiat de o lupta autentica unde un atac vine intotdeauna rapid si fara avertisment, apoi calm si din nou brusc orientandu-ne spre lupta.

Sepai

Contine multe tehnici ascunse si combinatii de miscari ce pun in dificultate practicantul. Este imposibil de vazut tehnicile acestui kata fara a-l fi studiat indeajuns de bine. Sepai, Kururunfa si Supairumpai kata condenseaza foarte bine aspectele Goju-Ryu-lui, contrastul acestor kata-uri combina aspectele fortei si supletii, dar si a miscarilor rapide si lente si contine adevaratele tehnici de lupta Goju-Ryu.

Kururunfa

Este un kata foarte important pentru Goju-Ryu, la fel ca si Sepai, Sesan sau Supairumpai. Acest kata echilibreaza perfect combinatiile tehnice de forta (Go) si suplete (Ju). Este un kata rapid cu miscari foarte rapide ale mainilor si in special a mainii deschise la fel de rapid executand si miscarile picioarelor si soldurilor, cheia acestui kata fiind Sebaki (eschiva) in zigzag. Acest kata introduce o tehnica foarte eficace de aruncare peste umar numita Gyaku Nage Waza.

Sesan

Acest kata a fost transmis de Ryu Ryuko sensei din China lui Higaonna Kanryo sensei si apoi lui Chojun Myiagi sensei. A fost kata-ul preferat al lui Chojun Miyagi si al lui Shinzato Jinian. Acest kata este foarte estetic combinand miscarile circulare cu cele drepte, dar si miscarile rapide cu cele lente(muchimi). Fiecare tehnica pare a fi o lovitura sau un blocaj ele continand multe sensuri. Spre deosebire de Shisochin sau Sanseru, unde miscarile de inceput par a descrie mersul semet al tigrului cu prada sa, aici avem miscari asemanatoare sarpelui ceea ce ajuta la sprijinirea de adversar, scurtand astfel lupta. Ca si lovitura noua se foloseste Sun Zuki (lovitura scurta de pumn).

Supairunpai

Originar din China, acest kata mai poarta si numele Pichurin. El a existat sub trei forme: Dai, Shu si Sho. Kata pe care l-a predat Kanryo Higaonna lui Chojun Miyagi este varianta Sho. Desi este considerat cel mai greu kata de Goju Ryu i-a fost predat lui Chojun Miyagi ca cel de al doilea kata aratandu-se asfel increderea lui Higaonna in capacitatea lui Chojun Miyagi. Kata-ul are nesfarsite combinatii si foloseste multe tehnici de maini deschise cu dese dublari care sa accentueze puternic tehnica. Nage Waza este tehnica ce caracterizeaza acest kata desi se foloseste foarte mult Sanchin Dachi. Aici tensiunile si concentrarea se vor modifica dupa miscare si tehnica. Ca exmplu putem da miscarea cu Suriashi cand tensiunea in muschi este slabita, iar apoi imediat ce se executa un atac sau tehnica, tensiunea in muschi este din nou aplicata avand picioarele fixate pe podea si tandemul contractat. Pozitia folosita mai corect exprimata am putea sa-i zicem Ahi Mae Heiko Dachi in loc de Sanchin Dachi.

Kata de respiratie

Sanchin Kata

A fost kata-ul preferat al lui Chojun Miyagi, in ultimii sai ani de viata. A fost chiar modificat in scopul imbunatatirii sistemului de antrenament si tocmai pentru a face practicantul sa se poata concentra mai bine si  sa poata fi inteles. In acest scop sensei Chojun Miyagi a eliminat dubla intoarcere. Totusi Sanchin kata cu dubla intoarcere se mai practica si azi, el nefiind dat uitarii.

In Sanchin kata pe langa respiratia abdominala se pune accent si pe revigorarea muschilor spatelui, a muschilor fesieri, fortificarea muschilor gambei, intarirea genunchilor si organelor interne, prevenind astfel atrofierea unor muschi foarte putin folositi in viata de zi cu zi.

Tensho

Face parte din kata Kaishu (a mainilor deschise).

Tensho foloseste tehnicile prin suplete, dar pe tot parcursul executarii acestui kata se mentine o tensiune in tot corpul. Prin executia tehnicilor moi ale maninilor se dezvolta permanenet energia Ki (Chi) care folcalizata intr-un anumit punct poate sa produca o putere teribila.

DESPRE KATA

Kata este ca o harta care iti arata drumul pe care il ai de parcurs urmand calea karate-ului (Do). Aceasta harta iti arata nepretuite valori pe care descoperindu-le ramai „contaminat” pe tot parcursul vietii.

Totusi nu trebuie uitat ca aceasta harta a karate-ului nu ne arata decat niste sabloane care sunt de fapt comorile de la suprafata. Stralucirea lor poate sa ne orbeasca si sa ne faca sa uitam scopul karate-ului, acela de a continua sa cautam alte comori mult mai pretioase tinand cont de indiciile de la suprafata, dar fara a ne departa de principiile care stau la baza stilului practicat.

Orice tehnica poate fi dezvoltata, inbunatatita, modificata intr-un mod benefic dar care sa nu se abata de la principiile Goju-Ryu, de la sanchin kata, pastrand esenta.

Exersand cu modestie si daruire, acordand atentia cuvenita fiecarui detaliu si nu negand ceea ce nu reusim sa intelegem, putem gasi intr-un singur kata un intreg stil de lupta. Prin modestie si setea de cunoastere putem ajunge la esenta. Nenumarate sunt caile Domnului si de cele mai multe ori cheia acestor comori poate fi chiar si la un debutant ce poate fi „solul” care poate sa-ti dea valul de pe fata, chiar si cu o intrebare nevinovata.

Karate Goju-Ryu este o oaza de sanatate tocmai pentru ca este cladit pe fundamentul sistemelor interne ale boxului chinezesc care spun ca print-o respiratie corecta in corp se acumuleaza ch’i (ki), adica energie. Majoritatea kata-urilor de Goju-Ryu incep prin exercitii de respiratie menite sa pregateasca si sa fortifice corpul inainte de lupta, avand stabilita apoi pentru fiecare actiune si tehnica de lupta un mod  propriu de a respira. Intensitatea si ritmul generat de respiratie trebuie sa fie in concordanta cu dinamismul din kata. Fondatorul stilului Chojun Miyagi(1888 – 1953) a preluat de la maestrul sau, Kanryo Higaonna (1853-1916) un numar de sapte kata pe care acesta din urma le adusese din China.

Acestea sunt: Sanchin, Seiyuchin, Sanseru, Shisochin, Seisan, Kururumfa si Supairnpai.

Ce trebuie sa stim despre kata

„Karate incepe si se sfarseste cu kata” spunea Chojun Miyagi. Asa cum  chiar intemeietorul stilului Goju-Ryu spune, kata are un rol foarte important in formarea unor adevarati karateka. Multi  maestri au experimentat incercand sa formeze doua grupuri de elevi care sa studieze diferit. Una din grupe care sa invete tehnicile de lovire si de autoaparare fara a studia kata, iar cealalta care sa studieze kata. Daca la inceput prima grupa a facut pasi mai rapizi , mai tarziu aceasta grupa a ramas la un nivel mediu neputand sa se ridice la performantele deosebite a celei de a doua grupe, practicantii de kata depasidu-i pe primii , formandu-si anumite calitati si tehnici de a lupta net superioare.

Kata reprezinta sablonul unor miscari care contin o serie logica de practicare a tehnicii atacului si a blocajului , avantajul practicarii acestor kata este ca se pot practica individual, oriunde si oricand. In competitii sportive mai exista si kata sincron unde trei sau mai multi sportivi executa acelasi kata simultan, cu miscari precise si estetice performante la care ajung numai sportivii ce au inclinatie spre kata si care executa la nesfarsit aceste tehnici.

Aproape toate kata de Goju-Ryu au fost aduse de sensei Higaonna Kanryo din China, provincia Fukien, dupa ce s-a antrenat multi ani sub indrumarea lui sensei Ryu Ryuko. O parte din ele au fost modificate sau create de sensei Chojun Miyagi dupa ce le-a preluat de la Higaonna, celelalte ramanand in forma lor originala, creatorii lor fiind necunoscuti.

Kata Sanchin a fost refacut de Miyagi, modificandu-l pe cel cu dubla intoarcere introdus de Higaonna Kanryo, incercand sa il refaca pe cel original.

Tensho si Gekisai kata au fost introduse de Miyagi Chojun. Multe din aceste kata sunt numere simbolizand conceptii budiste.

De exemplu Supairumpai in caractere chinezesti simbolizeaza numarul 108 avand o semnificatie speciala, in budism se crede ca omul are 108 patime (pasiuni rele) si de aceea in templele budiste pe 31 decembrie la miezul noptii un clopot suna de 108 ori izgonind aceste spirite rele. Numarul 108 se calculeaza inmultiand 36 cu 3, numarul 3 simbolizand trecutul , prezentul, viitorul, in timp ce numarul 36 (Sanseru) in caractere chinezesti este un numar sacru, format din inmultirea „6 x 6”prima cifra reprezinta ochi, urechi, nas, limba, corp, spirit, al doilea reprezentatnd culoare, sunet, gust, miros, pipait si judecata.

Numarul 18 in caracatere chinezesti este reprezentat de Sepai si se obtine inmultind 6 cu 3: cifra 3 fiind binele, raul, pacea (calmul, linistea), iar cifra 6 este acelasi ca cel de a doua cifra din Sanseru, adica culoare, sunet, gust, miros, pipait si judecata.

Gekisai Dai Ichi si Ni sunt kata relativ noi fiind usor de inteles si avand miscari putin exagerate fiind create de sensei Miyagi  Chojun tocmai pentru a atrage tinerii si a populariza mai mult acest sistem de antrenament.

Pentru ca am amintit putin mai devreme de scrierile chinezesti, cred ca ar fi bine sa cunoastem cateva din aceste caractere sau Kanji. Pentru scrierea cuvintelor karate se folosesc caracterele 空手道 sau intr-o forma  libera (scriere de mana), pentru kata卡塔 pentru kumite  久未.

Dupa foarte multi ani de cercetare prin antrenamente intense, acumuland suficienta experienta testand aceste tehnici si studiind tehnicile de lupta animal – animal, animal – om, om – om, batranii maestrii au dezvoltat si perfectionat diferite kata.

Ei au luat in calcul anumite cicluri regulate ale naturii cum ar fi rasaritul si apusul soarelui, psihicul omului in raport cu lupta, tinand cont si de anumiti factori ca circulatia sanguina in 24 de ore, ori vulnerabilitatea punctelor vitale in relatie cu diferite momente ale zilei sau ridicarea si coborarea mareelor.

Scopul dezvolarii acestora kata de catre marii maestrii difera. Spre exemplu, cu peste 1600 de ani in urma in China kata era studiat si practicat pentru autoaparare in timp ce calugarii budisti obisnuiau sa practice kata in scopul intaririi atat al spiritului cat si al corpului.

Adevaratul inteles precum si spiritul karate-ului sunt incrustate in kata. Pentru a  practica corect trebuie exeresata fiecare miscare in repetate randuri pentru ca numai repetand putem face ca tehnicile invatate sa devina actiuni reflexe.

Numai dupa foarte multi ani de studiu al unui kata vom putea intelege semnificatia lui practicand diferite variatiuni ale aplicatiilor din kata cu adversari de marimi diferite. In karate fiecare kata incepe cu o miscare defensiva neexistand primul atac . mai mult cea mai buna aparare este de a evita lupta completa. De aceea  se si spune despre karate ca este arta oamenilor intelepti.

Nu vom intelege nicioadata pe deplin kata decat practicand constiincios ani de-a randul. Numai asa putem intelege bunkai-urile acesteia (aplicatii practice). Nici o  miscare din kata nu este limitata la o singura aplicatie. Intr-o lupta directa varietatea fiecarei aplicatii este nelimitata tehnicile din kata hotarand in mod natural aria metodei. Iata de ce aceste kata mostenite nu trebuie modificate de anumiti asa zisi „maestrii” ai timpurilor noastre. Bunkai-urile pot fi utilizate cand ne antrenam in ippon kumite sau Jiyu kumite, mai tarziu prin propriile noastre cercetari si antrenamente putem dezvolta numeroase combinatii ce pot fi utilizate in competitii sportive, demonstratii etc.

Nu exageram daca afirmam ca in totalitate kata de Gojy-Ryu contin tehnici apropiate pentru orice situatie posibila dar sigur secretele lor nu pot fi descoperite decat de cei mai constiinciosi si fideli practicanti dupa ani de antrenamente.

Nu trebuie sa ne grabim sa invatam multe kata in scurt timp. Cei mai multi dintre elevi alearga dupa grade si centuri colorate si uita care este de fapt scopul practicarii karate-ului. Ei invata kata doar pentru grade, dar cunostintele lor se limiteaza la niste miscari fara noima.

Sensei Chojun Miyagi spre exemplu, preda elevilor primul kata (de regula sanchin kata) si trecea la al doilea cam dupa 5 ani. Si nu trecea la al doilea kata decat in momentul in care simtea ca elevul a invatat in profunzime kata-ul deja predat. De aceea, unii din elevii sai exersau cate 1-15 ani si nu cunosteau toate kata si aplicatiile lor, dar cele pe care le exersasera erau cunoscute foarte bine.

Metoda traditionala folosita de Chojun Miyagi pentru a-i invata pe incepatori implica consumarea completa a primei luni numai pentru miscarile corecte ale picioarelor. In timpul celei de-a doua luni acest antrenament era suplimentat prin Nigiri Game (mana care tine petrecuta peste gura vasului) apucand si opunand rezistenta ,care ajuta la dezvoltarea unei posturi solide si o puternica strangere a picioarelor. A treia luna se consuma exersand respiratia corecta si tehnicile mainii. Pentru a-si impinge elevii la mai multa rabdare, cand acestia ajungeau la punctul de a fi atat de obositi incat nu isi mai puteau controla nici respiratia si nici tehnicile, Chojun Miyagi ii punea sa mai execute inca un pas, si inca unul…si tot asa.

Acelasi regim i l-a impus si fiului sau An’ Ichi Miyagi pe care il retinea in sala dupa antrenament, si continua sa ii predea tehnicile pana il epuiza. De fapt, nunai An’ Ichi Miyagi a reusit sa invete in totalitate tehnicile predate de sensei Chojun Miyagi. Putem afirma ca numai dupa multe si grele antrenamente si dupa multa meditatie vom putea intelege adevaratul sens al kata.

Deoarece de regula  kata se practica fara adversari vizibili, karateka trebuie sa isi imagineze dispunerea acestora. Atacurile venind din directii diferite necesita blocaje si contra-atacuri care schimba pozitia practicantului in cadrul retelei geometrice prestabilite de schema respectivului kata.

In practicarea kata-ului nu exista limita de pregatire sau de varsta. Prin aceste exercitii conventionale, karateka poate invata arta auto-apararii, permitandu-i sa faca fata unor situatii periculoase cu naturalete si eficacitate, nivelul de pregatire ramanand un factor determinant in rezolvarea acestora.